Corina Chelu s-a apucat de sport la vârsta de 13 ani, impulsionată de fratele său, mai mare ca ea cu șapte ani. El practica arte marțiale și a dus-o în sala de karate shotokan. I-a trebuit un an de zile să-și dea seama că este un sport prea dur pentru ea, așa că a renunțat, dar s-a apucat imediat de aerobic, cu care a continuat aproape doi ani. Pe urmă, la facultate, în 1998, a început să și lucreze și nu a mai practicat niciun sport. A mai avut o tentativă să se reapuce de mișcare prin 2001, câteva luni, dar nu s-a prins nimic.

Au urmat două nașteri, iar sportul părea un vis demult uitat

După a doua naștere a încercat Pilates, care-i plăcea foarte mult, dar și-a dat seama că nu e suficient. În martie 2012 a renunțat la carne, iar în aprilie a început primele sesiuni de alergare. ”Am ieșit mai întâi cu o prietenă, apoi am continuat singură și mi-a fost foarte greu, dar nu am renunțat. În mintea mea era clar: fac mișcare și mănânc sănătos, trăiesc mai mult pentru fetițele mele și familia mea, nu fac asta e posibil ca în 10 ani să ajung la dializă și obezitate, așa cum îmi spusese deja medicul nefrolog”, ne-a spus Corina. La primele antrenamente de alergare nu putea să alerge mai mult de 200 de metri. ”De fiecare dată când mă antrenam încercam să cresc distanța puțin și reușeam. Am citit mult și am pus multe întrebări sportivilor amatori și de performanță despre respirație, despre efort susținut, despre echipament și multe altele necesare unui începător”. Primul concurs de alergare la care a participat Corina a fost Color Run, o cursă necompetitivă, de cinci kilometri. ”Abia am reușit să alerg cei cinci kilometri, dar până la urmă am terminat cu bine și m-am și distrat”, își amintește ea. Ulterior și-a crescut nivelul și s-a înscris la Wings for Life, o cursă în care linia de finish vine după tine, într-o mașină specială, care circulă cu o viteză din ce în ce mai mare până îi prinde din urmă pe toți alergătorii din concurs. A reușit să alerge 10 km și a fost foarte mândră.

Primul concurs de triatlon, primul eșec

[caption id="attachment_386" align="aligncenter" width="640"]Foto de Radu Cristi Foto de Radu Cristi[/caption] La trei ani de când s-a apucat de alergare, Corina s-a înscris la un concurs de triatlon, No Stress Mogoșoaia. Alergase deja câteva semimaratoane de șosea și de munte, dar și un prim maraton și se simțea pregătită pentru o nouă provocare. ”Știam să înot cât să mă țin la suprafața apei, dar nu aveam rezistență fizică absolut deloc în apă, așa că am început să mă antrenez cu antrenoarea Florentina Buga, însă din motive familiale nu am reușit să mă țin de antrenamente decât câteva luni”. N-au fost suficiente, după 100 de metri înotați la concurs a fost nevoită să abandoneze. ”Obosisem foarte tare și mi-am dat seama că nu m-am antrenat corect pentru această competiție. Îmi pare rău că nu am încercat să înot pe spate, că poate aș fi reușit să termin, însă nu regret participarea și nici abandonul, pentru că am învățat că nu trebuie să mă duc niciodată neantrenată la o competiție”. Între timp, a reluat antrenamentele la înot, după ce a apelat la ajutorul unui club specializat în triatlon, Seven Sport Club. Dintre probele triatlonului, cele mai grele i se par înotul și proba de ciclism. ”În ciclism sunt începătoare. Prima cursieră mi-am luat-o anul trecut, în noiembrie 2016, când am realizat că pentru o competiție de triatlon îmi trebuie o bicicletă performantă”.

Prima cursieră pentru triatlon

15822987_1474049809290643_2087129496294237522_n Adriana Istrate, colegă de antrenamente și posesoare de cursieră Felt, i-a recomandat să facă o vizită la magazinul Moș Ion Roată. Acolo s-a interesat ce cursieră i se potrivește, având în vedere că era o triatlonistă începătoare, și i s-a recomandat modelul Felt Z85. ”Mă aștepta, era pentru mine, nu mai era decât una singură în stoc”. ”Nu au râs de mine că nu știam că nici măcar nu știam ce sunt pedalele cu prindere specială sau că nu știam nimic despre cursiere. Au avut răbdare și m-au îndrumat corect, motiv pentru care le mulțumesc”. Corina încă nu stăpânește la perfecție tehnica schimbării vitezelor, dar se străduiește să învețe asta la fiecare antrenament. Cea mai lungă distanță pe care a parcurs-o cu bicicleta până în prezent este de 35 de km.

Cum împarte jobul, viața de familie și antrenamentele

”Sunt mamă, soție, antreprenor și sportiv amator și asta înseamnă că încerc să le împac pe toate. Nu este deloc ușor, lucrez foarte mult, mă ocup foarte mult de fetițele mele și soțul mă susține foarte mult. Vede cât de mult m-a schimbat sportul și cât mă ajută”, ne-a spus Corina. Corina a fondat și conduce un salon organic de înfrumusețare, lucrează între opt și 10 ore pe zi, șase zile din șapte, câteodată chiar șapte din șapte, dar îi place ceea ce face, s-a înconjurat de oameni pe care-i apreciază, prieteni, care o înțeleg și o susțin. Anul acesta se va înscrie la câteva concursuri de triatlon, la proba de sprint, adică 750 de metri înot, 20 km ciclism și 5 km alergare. ”Voi încerca să urmez pașii corecți, voi începe cu concursuri pentru începători și voi vedea până unde voi reuși să ajung”.